mardi 22 décembre 2009

Voila!

Bon! Voila! Nu mai iubesti, nici dulce, nici amara, nici zat, nici ciocolata neagra, nici ingeri de creioane, nici irisi de frunze, nici corectitudine de liceu, nici nisip de "vacanta mare", nici hartii de doua noaptea, nici melci cotobelci, nici balansoare rupte, nici nimic.... nu mai iubesti... asa ca nu iti fa griji, nu mai esti in pericol... nu mai iubesti decat prezentul, defapt viitorul pentru ca prezentul fuge printre degete... peste o clipa devine trecut si daca traiesti mereu in a fost, vei uita sa te mai misti si te vei invarti coregrafic si vei cadea... Bon! Voila! este alt carnaval in Venise, alta masca, alt rol, alta piesa.... si ce ne mai jucam noi oamenii de-a nemuritorii.... si cine a zis ca exista prietenii de nedezlegat? minciuni soptite de ursii de plus uitati in "a fost odata.." a batut ora de fix, a batut in fix, a batut fixul, a batut.... "esti atenta? sa repetam" ... nu, nu mai sunt atenta, repetati singuri... si voi ati mintit in plus.... nu mai sunt acolo, pe canapeaua de piele.... si nu sufar pentru asta.... am plecat odata cu gongul... nu mai e nimic din "atunci"... e doar: va fi.... pentru ca "este" devine imediat " a fost".... Bon! Voila!

un rasarit si un asfintit

Interesant cum se joaca timpul cu noi, interesant cum incercam sa zicem ceva si se intelege altceva.. interesant cum doar uneori suntem cu adevarat a cuiva... cine stie cine esti? cine stie ce zici in realitate... cine cunoaste plagile de la dans.... ai cazut vreodata alergand? nu pentru ca te-ai fi impiedicat ci pentru ca timpul glumeste pe seama ta... si te-ai dus in dorinta arzatoare de a face curat pe holul vietii... si te-ai oprit intr-o creanga si te-ai rugat sa nu cazi pe asfaltul incins de egocentrismul omului... si ai alunecat ca o frunza... pe o picatura de dimineata si apoi ai privit la timp, la carne, la cer, la creanga, la hol... la zgomot si dupa ce ai inteles ca era propriul tau salt in necunoscut ai ridicat fibra de fibra, ai impaturit bine zgarietura si ai plecat... drept inainte, restul e tacere.... o singura energie stie cine esti si ce gandesti cu adevarat... una singura stie sa te accepte infofolita in drumul colbuit al viitorului... si sari.... drept inainte, din ce in ce mai sus.... si redescoperi cate ai de invatat... cat ai de crescut... cate ai lasat in urma, cate nu vei mai gasi, cate vei gasi schimbate.... nimic nu va mai fi cum a fost... e greu de acceptat... dar e in legea firii.... e drept inainte daca vrei sa castigi...
se termina clepsidra... cu bune si rele... esti fericita... pentru ca asta esti tu... rosu... un rasarit si un asfintit... o lumina si un intuneric... o suma de greseli si o suma de fapte bune.... un produs de lacrimi si un produs de zambete.... si ea e singura care a stiut cine esti.... ea cea de sus cat mai sus... si mergi inainte fara sa mai intorci capul... drept inainte daca vrei sa reusesti!