mardi 22 décembre 2009

un rasarit si un asfintit

Interesant cum se joaca timpul cu noi, interesant cum incercam sa zicem ceva si se intelege altceva.. interesant cum doar uneori suntem cu adevarat a cuiva... cine stie cine esti? cine stie ce zici in realitate... cine cunoaste plagile de la dans.... ai cazut vreodata alergand? nu pentru ca te-ai fi impiedicat ci pentru ca timpul glumeste pe seama ta... si te-ai dus in dorinta arzatoare de a face curat pe holul vietii... si te-ai oprit intr-o creanga si te-ai rugat sa nu cazi pe asfaltul incins de egocentrismul omului... si ai alunecat ca o frunza... pe o picatura de dimineata si apoi ai privit la timp, la carne, la cer, la creanga, la hol... la zgomot si dupa ce ai inteles ca era propriul tau salt in necunoscut ai ridicat fibra de fibra, ai impaturit bine zgarietura si ai plecat... drept inainte, restul e tacere.... o singura energie stie cine esti si ce gandesti cu adevarat... una singura stie sa te accepte infofolita in drumul colbuit al viitorului... si sari.... drept inainte, din ce in ce mai sus.... si redescoperi cate ai de invatat... cat ai de crescut... cate ai lasat in urma, cate nu vei mai gasi, cate vei gasi schimbate.... nimic nu va mai fi cum a fost... e greu de acceptat... dar e in legea firii.... e drept inainte daca vrei sa castigi...
se termina clepsidra... cu bune si rele... esti fericita... pentru ca asta esti tu... rosu... un rasarit si un asfintit... o lumina si un intuneric... o suma de greseli si o suma de fapte bune.... un produs de lacrimi si un produs de zambete.... si ea e singura care a stiut cine esti.... ea cea de sus cat mai sus... si mergi inainte fara sa mai intorci capul... drept inainte daca vrei sa reusesti!

Aucun commentaire: