candva am iubit un om

Candva am iubit un om... da... chiar l-am iubit si inca exista adanc in suflet.... ceea ce nu stiu e daca e bine ca i-am zis adevarul despre sentimente. Totul pana atunci a fost formal iar apoi singura data in viata cand am decis sa nu mai calculez totul... atunci am zis ce aveam de zis... intr-o scrisoare, nu foarte lunga si in care nu era nici o obligatie din partea lui.... si apoi nimic... doar incertitudine... habar nu am ce as putea zice.... habar nu am de ce scriu acum, aici... inca il caut...

inca te caut... mi-e dor de tine, asa om cu erai... mi-as dori sa iti cer sfaturi si tu sa ma ajuti sa inteleg lumea... sa ne certam si sa ne tachinam... sa radem... da;.. stii sa razi... pur si simplu mi-e dor de tine.... sper ca esti bine... candva am iubit un om, erai tu...

oare ce?

desen de copil= petale de stele

pas in zapada=zbor de inger

imbratisare=binecuvantare

mama=lumina

tata=echilibru

bunica=unicitate

bunic=pipa de povesti

unchi=daruire

voi=ati fost

noi=am fost

tu=ai fost

el=a fost

ea=a fost

copil=este, va fi

desen in creta=zambet

muzica=culoare

aripi de fluture=balet

salcie=lacrimi divine

plop=speranta

ocean=pescarus ascet

scoica=nisip cu iubire

sfarsitul=inceput

ar fi lumina....

singuratatea... cine si de ce a inventat-o? suntem atat de prosti pentru ca ne ratacim minutele iar apoi cand simti si afli ca mai ai putin si clepsidra se face vid stii ca ai doar o secunda pe care trebuie sa o pictezi magnific... si singuratatea... ce cauta ea? oare de ce e atat de greu sa spui "te iubesc!", sa ierti, sa accepti ca nu suntem perfecti... oare nu te-ai saturat sa fii singur in doi, singur in multime, singur in marea de amici, singur cu tine...? oare de ce vrei sa ai mii de numere de telefon ca si cand ai fi stapanul universului? un singur numar dar sa stii ca dincolo de fir se afla cineva care te cearta cand calci pe langa si care te alinta cand esti trista si cu care sa mergi de Craciun sa vorbesti cu Mosul cu ninsoarea pe umeri... cineva care sa iti pregateasca cafeaua fara zahar sau ceaiul cu aroma de vis... cineva pe care sa il alinti, sa ii citesti povesti cand vrea sa fie copil, sa ii asezi patura pe umeri cand e racit, sa il bombardezi cu bulgari de zapada, sa dansezi cu el in ploaie.... cineva care sa fie acolo si tu sa stii... hm... cineva pentru care sa merite sa lupti chiar si cu chimioterapia, viitorul incert... cineva care sa nu ceara un corp perfect... sau pentru care perfectiunea sa fie un trup cu cicatrici... un trup incert.... suntem oameni, avem trupuri nesigure dar avem ceva unic.... sufletul... speranta... suntem stelele si luna, copii, femei si barbati, batrani, adolescenti... suntem ploaie, iarba, culoare.... suntem toate acestea la un loc... suntem fiecare continent in parte... suntem credinta in celalalt.... oare ce ne costa sa fim pasnici?... singuratatea are gust amar.... nu toti avem o copilarie fericita, unii sunt mame sau tati pentru proprii lor parinti, pentru fratii lor, unii sunt soldati, unii sunt .... sunt maturizati fortat.... dar in esenta sunt niste copii care au nevoie de protectie la randul lor... poate le e greu sa manifeste paleta de sentimente insa.... sa nu uitam ca sunt oameni cu suflet.... nu ar mai fi puscarii daca am stii sa iubim... nu ar mai fi scoli de corectie daca am sti sa daruim iubire... nu ar fi razboaie daca am sti sa privim cerul in totalitate.... nu ar fi nimic din ceea ce este semnat: Suferinta.... hm.... povesti... copilarii.... si daca nu ar fi adevarate de ce ar exista povestile, de ce le-am cauta cand suntem mici.... cand inca mai credem in Mos Craciun, Mos Nicolae, Iepurila... Zana Maseluta... si alte suflete de poveste.... de ce? In psihologia sociala este cunoscut faptul ca nu ne putem insela colectiv.... este unul din rationamentele care ne determina sa aplicam conformismul.... deci... povestile sunt reale.... si ne fac bine.... ne fac foarte bine... ne curata de noroi....

Ai vrea sa nu mai fie singuratate.... ai vrea sa fie lumina.... e atat de scurt totul... putina iubire si... casa ar fi lumina....

cea mai frumoasa femeie

maine voi fi cea mai frumoasa femeie, mai frumoasa ca niciodata...

"vei fi plictisitor de frumoasa.... mai lasa un ceva acolo.... si el sa se joace de-a reasezarea.... mai lasa o nuanta intrata un pic in contrast cu tine ca si acum cand te-am zarit cu parul rosu de visina putreda... desi ieri cand te-am lasat in pragul lunii erai bruneta cu misterul printre suvite.... acum esti un contrast..."

maine voi fi mai frumoasa ca mai frumoasa din trecut...

"nu te voi privi! mie imi placi asa... asa cum esti.... chiar si cu parul de visina... dar nu vreau mai mult.... ar fi prea mult... te-ai pierde printre copii incerte si nu te as gasi si vreau si trebuie sa te gasesc... esti marinarul meu cu care ma bat pe ocean si pe care il sarut o data cu tarmul.... tu esti tarmul meu... nu am nevoie de un alt tu.... ramai aici.... ia loc... o ceasca de cafea fara zahar? ... un ceai?... un sarut?"

maine voi fi frumoasa, imbracata in sarutul tau... un sarut

culoarea ploii

am uitat!

culoarea ploii este insasi iubirea, soarele pe chipul buimac dintr-o dimineata noua... culoarea ploiii este libertatea zambetului... lasati umbrelele si dansati cu viata si simtiti cum ea curge cotidiniamente si cum in fiecare clipa rauri si rauri de culori ne imbraca pe noi oamenii... culoarea ploii este sinceritatea... si ce greu e sa ti-o asumi! si ce frumoasa este! este cea mai frumoasa femeie!!! unica si fantastica femeie! culoarea ploii este inocenta, acuarela unicat destinata puiului de om... culoarea ploii este este mirosul Craciunului breton care de fapt este Craciunul universal... culoarea ploii este pur si simplu: FERICIREA!

credeati ca am disparut? fila de jurnal matinal...

nuuuu!!!!

sunt aici... exist, ma aflu si ma pregatesc de primul examen... hapciu! :) la psihologie sociala...

e inca fantastic... azi sunt fericita... uite asa... nu stiu de ce? poate pentru ca mi-am dezlegat sufletul iar acum am inceput noiembrie cu ploaie... si am dansat printre picaturi si am vorbit cu mine... si am descoperit tot felul de lucruri interesante... stiti? deja au aparut aranjamentele si bradutii de Craciun... VINE CRACIUNUL!!!! ma gandeam cat de repede s-a dus anul asta si cate , dar cate SCHIMBARI!!!! Doamne! Nu imi vine sa cred.... si sunt fericita... uau! fac Craciunul in orasul sufletului meu... uau! :) nu imi revin inca... da... mai am vreo 3 examene in afara de cel de joia asta... dar, eu ca un copil metamorfozat si totusi acelasi, destept si frumos o sa iau examenele si o sa fie totul bine!!!! :) saptamana trecuta a fost saptamana liceului... LA MULTI ANI COLEGIUL NATIONAL VASILE ALECSANDRI VECHI SI NOU SI VIITOR!!! e genial.... yupyyyy!!!! bine... sa vad daca am noutati... fiecare zi e o noutate... inclusiv cea conform careia fac 2 ore de dans zilnic si 5 ore de dans martea si ca ce plictisitoare ar fi viata daca nu am avea si greutati! :) dar fluturii mereu danseaza cu aerul si ce greu este aerul asta! si ce puternici sunt oamenii ca il respira!

revin cat de curand, sper.. cu vesti geniale...

semneaza

fosta si eterna cnv-ista... un strunf de G...;) :)