le passé reste le passé... il faut vivre chaque instant de notre vie, il faut regarder le ciel et remercier pour l'air et l'herbe et... oui! il faut vivre!
lundi 9 juin 2008
minutul de copilarie
Copilul este lacrima-curcubeu a lui Dumnezeu… atunci când cade pe Pământ, paleta de culori devine o întreagă poveste pe care vântul o rupe în bucăţi şi îi sădeşte firimiturile în lut, pentru a redefini la infinit puritatea. Ca şi adult trăieşti în iluzia unei perpetue şi nereparabile înstrăinări de haina cu buline şi iepuraşi coloraţi, în realitate fiind un copil etern. Poate un altfel-de-copil, unul care în fiecare clipă citeşte poveştile scrise în biblioteca vieţii şi învaţă să înţeleagă necunosctul şi întunericul pentru a uita de lacrimile fricii… însă zâmbetul, sinceritatea, inocenţa rămân ca în primele acorduri ale vieţii.
Inscription à :
Publier les commentaires (Atom)
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire