Iti privesti balerinii mov in timp ce rontai bomboana destinata diabeticilor...iti misti umarul drept contra celui stang apoi ridici praful in gesturi de copil tembel...stagnezi in vidul mingii de plaja si adulmeci aerul tare si tacut al dealurilor ce acum se zbat sub potopul rescris din cartea colorata albastru si desenata in piosenie. auzi si nu auzi,vezi si nu vezi, mergi si nu mergi, iubesti si nu iubesti...da...ce adevarat este! Ti-ai vindecat soarele din piept de zgarietura lunii iar acum razi...arunci raze pe rochiile irisilor, ale lui nu-ma-uita, ale reginii noptii...invelesti spinii tranadfirului rosu in poezia inceputului...azi visezi privind atent in jur. Multumesti ca exista..ii zambesti si inchizi compu...oare de ce crede in tine, in ceea ce esti?iti privesti balerinii mov care se cer a fi curatati de praful drumului de tara...te intinzi in caruta si privesti la cer! Encre de chine....
2 commentaires:
Nici tu nu ai mai scris demult. Nu stiu daca din cauza aceleiasi lehamite ca si in cazul meu.
Eu mi-am aruncat balerinii la gunoi, dar dupa ani de zile constat ca degeaba.
pai...eu m-am cautat..am avut si lehamite..insa..viata e frumoasa...acu ma pregatesc pt a o impartasi si altora...zambeste!
Enregistrer un commentaire